Poezii californiene ale Lidiei Lazu în volumul "In Voia Luminii"

Lidia este poetă și actriță și s-a specializat in recitaluri de poezie din Blaga, Bacovia, Eminescu, Iulia Hasdeu, precum și din poezia proprie. Ultimul volum de poezie al Lidiei se numește “În voia luminii” și conține câteva poezii scrise de Lidia in timpul șederii ei in California cu ocazia invitației Ilenei Costea la Los Angeles. Cu acel prilej, Lidia a dat patru recitaluri în California de Sud și de Nord, la comunități românesti și unui group de americani.

Articolul prezintă câteva din poeziile californiene ale Lidiei, alăturând notele explicative ale autoarei scrise de mână pe volumul trimis Ilenei Costea.

“Poemele ei se aseamănă cu lucrările acelor artiști care pictează după natură, dar nu copiind-o, ci recreind-o, reinventând-o. Adesea în aceste picturi, alături de compoziția în sine, pot fi trecute un vers, sau chiar o strofă, spre a sugera starea de spirit, gândul, emoția, sentimentele ce au născut lucrarea.”

                          Lactanția Iordan-Constantinescu

Articol de Ileana Costea, prof. Univ. la Universitatea de Stat Nortridge California (CSUN)

Lidia este “un fenomen al muzicii și poeziei”  care susține “recitaluri de exceptie” (Ioan Barbu). Actrița recită din diverși poeți români cunoscuți, Blaga, Bacovia, Eminescu, Iulia Hasdeu sau din propriile poezii. “Versul, sub trilul vocei sale, capătă o metaforă în plus, se înalță, ca și cum ar fi îmbrățișat de lumina cerului” ...dând la iveală, „din preaplinul firii sale”, sentimente îmbrăcate într-o metaforă caldă, care o plasează ca liric unicat în peisajul poeziei românești. “ (Ioan Barbu) 

Ioan Barbu se referă la recitalul dat de Lidia la puțin timp după întoarcerea ei din turneul de o lună în Statele Unite ale Americii, în 2008; Lidia a prezentat in Sala universitarilor de la Biblioteca Județeană Antim Ivireanu din Rm. Vâlcea un recital de muzică și poezie “Toamna în versurile Iuliei Hasdeu, ale lui Blaga și Bacovia”. Specatcolul s-a încheiat cu o „ședință” de autografe, dăruite de poetă pe volumul său de versuri: „Cuvântul care stă să mă nască” – Editura Vinea (bilingv – română și engleză), pe atunci cel mai recent volum de poezii al autoarei. Același specatcol a mai fost prezentat apoi la Biserica „Sf. Petru și Pavel”, din cartierul nordic al Râmnicului. 

În mai 2010 Lidia își prezenta cartea de poezii În Voia Luminii la Sala Oglinzilor de la Casa Scriitorilor din București, în cadrul celei de a zecea seri din programul ‘Poezie la prima vedere’, inițiator Dan Mircea Cipariu. Volumul fusese premiat la concursul anual de manuscrise CopyRo, care gestionează drepturile de autor în România și era in curs de publicare.  

Iată cum apare în Însemnările din 19 mai 2010 de pe blogul scriitorului Ion Lazu această prezentare a  recitalului Lidiei: 

“Autoarea a surprins asistența printr-o interpretare briantă a textelor sale și i-a încântat pe sensibilii participanți cu improvizațiile sale muzicale pline de farmec și strălucire. Printre distinșii participanți am remarcat prezența unor prieteni scriitori: Lucia Negoiță, Ioana Greceanu, Niculina Oprea, Monica Mureșan, Andana Călinescu, Lulu Iordan, Nicolae Tzone, Mihai Miltiade Nenoiu, Viorel Dianu, Ion Andreită, Florin Costinescu, Paul Schuster-Stein, Ion Roșianu, a altor admiratori ai Lidiei Lazu, actriță care își consolidează faima de interpretă foarte originală a Poeziei, fie că este vorba despre propria creație lirică, fie că se raportează la marile și luminoasele nume ale poeziei românești clasice, de la Eminescu, Blaga, Bacovia… până la Iulia Hasdeu.”  

Așa după cum a spus, cu o exprimare inspirată poetul Dan Mircea Cipariu în cuvântul său de încheiere a sesiunii de primăvară, de data asta ” am ascultat un tril aproape metafizic…”  Nici nu e de mirare, dacă ne gândim că scriitorul Ioan Barbu, directorul Curierului de Vâlcea, și-a intitulat astfel una din relatările sale despre prestațiile actriței: “ Lidia Lazu, un fenomen al muzicii și poeziei.”  

Iar poetul și dramaturgul Georges Astalos, faimos la Paris, și ale cărui piese sunt jucate pe toate meridianele lumii, a scris în 2000: ”Asemenea inflexiuni n-au mai fost intâlnite decât in interpretările vocale ale marii cântărețe Maria Tănase.”  

Spectacol la Sala Oglinzilor... În Voia Luminii - lansare de carte Lidia Lazu, 2010

Între timp volumul În Voia luminii a apărut (in iulie 2010) la editura Ideea Europeană și autoarea a prezentat o lectură publică, la Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor, apoi o Lansare cu Recital la Rotonda Muzeului Național al Literaturii Române.

Au rostit alocuțiuni poetul Radu Cârneci și Lactanția Iordan-Constantinescu.

Radu Cârneci vorbind la lansarea volumului În Voia Luminii

Lidia recitând la Rotonda Muzeului National al Literaturii Romane

De curând poșta mi-a adus noul volum al poeziilor Lidiei Lazu, peste mări și țări, cu surpriza unor versuri scrise de Lidia in timpul șederii  in casa mea din Encino (zona Los Angeles-ului) și a călătoriilor cu soții Lazu prin California. Iată dedicația de pe pagina de gardă a volumului:

Dedicația volumului "În Voia Luminii"                 pentru Ileana Costea și Jerry W. McDaniel	Lidia Lazu in Encino la Ileana Costea, Mai 2008

Trebuie spus că am cunoscut-o pe Lidia cu ocazia unui recital din lirica lui Blaga – „Izvor sonor”, susținut la Rotonda Muzeului Literaturii Române în octombrie 2006, aflându-mă printre spectatori, revenită pentru câteva zile pe meleagurile natale și condusă la Rotondă de o prietenă care mă însoțea în periplul meu prin capitală. M-a impresionat caracterul insolit al recitalului Lidiei Lazu, care îmbină într-un mod nemaiîntâlnit altundeva poezia cu improvizațiile muzicale. În seara aceea a recitat din poezia lui Lucian Blaga, în românește și în franceză, în traducerea excelentă a lui Jean Poncet. Impactul acestei prestații artistice cu totul ieșită din comun a fost cu totul deosebit, iar la sfârșitul recitalului, felicitând-o pe actriță, i-am promis că o voi invita pentru un turneu de recitaluri în California.  Ceea ce s-a și întâmplat, în luna mai 2008.  Invitația oficială a fost făcută prin Asociația Viitorul Român Society (VRS) , a cărei Vice-Președintă am fost câtăva vreme și a cărei directoare cu probleme culturale eram atunci. I-am spus insă Lidiei că va trebui să invețe să recite în engleză. Ceea ce a și reușit, cu ajutorul fiului ei Andrei.   

În California, Lidia a ținut 4 recitaluri cu poezii de Blaga, de data aceasta în română și în engleză, pentru comunitățile de români din Hollywood și Palm Springs, in California de Sud, și Hayward, la sud de San Francisco, dar și pentru grupul de americani de la Clubul Rotary Newberry Park, familiari cu România dat fiind proiectele românești in care de niște ani erau implicați. Recitalul pentru această împrejurare s-a numit „Vreau să joc! / I want to dance!”. Spectacolul a avut ca fundal de scenă proiecțiile unor picturi ale pictorului american Jerry W. McDaniel, inspirate din poezia telurică a marelui nostru poet.  

Copertile volumului “În Voia luminii”

(Poezie scrisa in bucatria Ilenei Costea din Encino) 

Notă IC: La Carmel ne-am intâlnit cu Doctorul Stomatolog Sorin Issvoran, autorul romanului “Astăzi Începe de Mâine” și am petrecut o zi de plimbări și povestiri cu dânsul,  după care ne-a găzduit o noapte in casa din Pacific Grove ... cu cel mai minunat atrium in stilul caselor romane, și cea mai mare macheta de biserică din lemn. (Vezi recenzia romanului “Astăzi Începe de Mâine” postată pe Omnigraphies.) 

 

 

 

--------------------------------------

Referinte:

http://www.consulateromania.net/show_events_en_s.php?id=209 Vreau sa Joc/I want to Dance: Recital Blaga de Lidia Lazu  

http://ionlazu.bibro.net/?p=1860  sau http://www.omnigraphies.com/modules/smartsection/item.php?itemid=707  Două poluri geografice opuse, unite prin cultură și artă: România și California - Arte intrepătrunzându-se: poezia, muzica, aritectura, pictura, sculptura și dansul 

http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/lucian-blaga-sarbatorit-in-california-127645.htmlLucian Blaga Sărbătorit în California

--------------------------

Lactanția Iordan-Constantinescu : Lidia Lazu  -  „În Voia luminii”

Alocuțiune ținută la recitalul de la Muzeul National al Literaturii Române

Pentru mine, poetul este traducător al limbajului sacru. (...) Preumblarea întru poezie a Lidiei a început cu siguranță demult... In lungul drum către sine, pașii ei sunt îndrumați de acea „călăuză a cuvintelor” care „nu s-a rătăcit”, aș spune eu, parafrazând-o, căci pașii ei se opresc din când în când ca-ntr-un popas... Așa a fost primul volum de ”poezii uitate pe o fereastră/ și ciugulite de păsările cerului”: „Poezii de care uitasem”, (1995). Au urmat alte câteva volume de poeme: „Continuarea cuvântului” (1999), „Balansoarul umbrei” (2004), „Cuvântul care stă să mă nască” (ediție bilingvă română-engleză, 2008), toate apărute la Editura Vinea și acum volumul: „În voia luminii”, (2010), apărut la editura Ideea Europeană, ultimul, dar nu cel de pe urmă.  Sunt sigură că autoarea ne pregătește și alte surprize.

Viața ca un spectacol, lumea ca scenă - așa trăiește și scrie Lidia Lazu. Poezia ei: tablouri, multe tablouri în mișcare, o curgere continuă în timp și spațiu, cu momente meditativ-contemplative („iluzia s-a tocit mai ceva decât pragul/ ferestrele au căpătat / cearcăne adânci”), drumuri printre amintiri „istovite” („case care închid /în lumina și parfumul lor/ trecerea noastră pe aici și acum”) și „ziduri vechi/ ce păstrează/mai bine sufletul celor/ce s-au dus demult!”

Poemele Lidiei ne vorbesc de metamorfoze – treceri și petreceri ale materiei – vezi „fluturele cu o singură aripă/ a trecut nespus de încet/ prin fața mea..”, într-o plutire din care a rămas „o flacără gălbuie/pârjolind văzduhul”; timpul constrâns la clipă („imaginile clipei/ se pot prelucra la nesfârșit/ dar ea, clipa, rămâne/ în sine aproape insesizabilă”; sau „sunet lin și lumină / Filtrându-se printre frunzare / de tei înflorit/// Miros de pace divină/ și fior dinspre plus infinit”); și clipa dilatată până la a deveni istorie („eu știu să împart o zi oarecare/ în mii de bucățele” sau „o fracțiune de secundă/ te încarcă așa de mult/ că nu mai poți reveni/ la ce ai fost!”).

Mai nimic din ce o atinge nu-i este Lidiei Lazu indiferent: întunericul și lumina, tăcerea și sunetele (acele „sunete ritmate oricum”), culorile delicate, bogat nuanțate, dar și miresmele și miasmele. Trăiește totul cu o intensitate, aș zice, aproape dureroasă.  Și-ar dori, se pare, să nu piardă nimic, să nu uite nimic de la întâlnirile ei cu viața; să păstreze cât mai mult din această lume infinită de senzații, emoții, percepții... Ca-ntr-o magie, vrăjită parcă de „miracolul de lângă noi”, nu se mai satură privindu-l cu ochii mari de copil; vrea să atingă acea vibrație înaltă a universului și darul, astfel primit, într-un moment de grație, să-l treacă printr-o alchimie numai de ea știută, ca la rându-i să-l dăruiască, spre bucuria tuturor! Așa e Lidia Lazu, în viață și în scriitură!

Poemele ei se aseamănă cu lucrările acelor artiști care pictează după natură, dar nu copiind-o, ci recreind-o, reinventând-o. Adesea în aceste picturi, alături de compoziția în sine, pot fi trecute un vers, sau chiar o strofă, spre a sugera starea de spirit, gândul, emoția, sentimentele ce au născut lucrarea.

Poemele Lidiei Lazu, de o plasticitate aparte, sunt un joc inspirat de linii, forme și volume („dintre toate formele/ am ales un taifun îndârjit”),  joc de lumini și umbre („lumina frunzelor uscate” și „umbra copacilor ce se mișcă în complicitate/ cu soarele și norii”). Și mai sunt aceste poeme și o muzică a  culorilor, a acelor culori delicate, venite dintr-un „curcubeu ațipit la marginea zării”. Cu versurile ei, Lidia Lazu ne poartă la concertele naturii (jocul vântului, zumzetul soarelui și melopeea sirenelor, acel tânguit pierdut printre dune, și cântecul mierlei, și tremurul  aerului, înbătat de foșnetul frunzelor de toamnă), unde ne pătrund parfumurile văzduhului („mirosul frunzelor veștede,/ ațâțat de stropul de căldură al unei zile de iarnă”).

Avem aface cu adevărate pânze mișcătoare, țesute din fiorul acelor trăiri intense, care ard, trăiri înălțătoare. Sunt pânze țesute și pașnic, și crâncen, dar mereu cu sensibilitate, cu suflet, definind o personalitate artistică distinctă.

Scriitura Lidiei, nesupusă canoanelor, de o simplitate familiară ce nu poate fi ignorată, e o spovedanie la scenă deschisă, un strigăt aruncat peste lume!

------------------------

Scurta biografie

Lidia Lazu s-a născut la 20 februarie 1953, în comuna Smârdioasa, judetul Teleorman, satul Șoimu. A absolvit liceul din Alexandria și cursurile Școlii populare de Arta din București, clasa prof. Cornelia Mănescu. A debutat în România Literară, în februarie 1994, cu un grupaj de poezii prezentat de Mircea Ciobanu. A colaborat la revistele România literară, Luceafărul, Viața Românească, Poesis, Argeș, Cafeneaua literară, Meandre, Curierul de Vâlcea, Spații literare. Este prezentă în Antologie de la poesie roumaine contemporaine, coordonator George Astalos, Editura Europa, Craiova, 1999 și în antologia Poezia pădurii, coordonator Radu Cârneci, Editura Orion, Bucuresti, 1999.

Initiative culturale: spectacolul de autor Destine bizare; Recital din poezia lui Lucian Blaga, Izvor sonor, în română și franceză, Vreau să joc, în română și engleză, prezentat și în S.U.A. (2008); recital cu corul Preludiu, dirijat de Vlaicu Enachescu; recitalul Amurg violet, din lirica lui George Bacovia, împreună cu actorul Petre Moraru, cu participarea pianistei llinca Dumitrescu și a fagotistului Vasile Macovei; recitalul Blaga fagotissimo, cu un trio de fagotiști; recitalul Mihai Eminescu - Frumoasa fără corp, susținut la Casa Eminescu din Iași-Copou, la 120 ani de la moartea Poetului (2009). A susținut recitaluri la București, Slatina, Satu Mare, Brașov, Câmpina, Buzău, Rm. Sărat, Galați, Alexandria, Rm. Vâlcea, Călimănești, Sebeș-Lancrăm etc.

Colaboratoare în ultimii 12 ani la Radio 3 Tineret, Radio România Cultural (emisiunile Diotima, despre iubire, frumos și adevăr. din literatura universală, împreună cu Dragoș Pâslaru și Claudiu Romila, Imago mundi, realizator Maria Urbanovici), și la Radio Actualități. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, ASB, sectia Poezie, 2007.

A publicat volumele: Poezii de care uitasem, Editura Vinea. 1995 (cu o prefață de Mircea Ciobanu); Continuarea cuvântului, poezii, Editura Vinea, 1999; Balansoarul umbrei,  poezii, Editura Vinea, 2004; Cuvantul care stă să mă nască / The word poiset to birth me, poezii, Editura Vinea, 2008; În Voia Luminii, poezii, Ed, Ideea Europeană. (Scurta biografie a autoarei, apărută în volumul de poezii In voia luminii, editura Ideea europeană, 2010.)